Nimic diferit...sau poate nu total diferit...si totusi..daca nu e atat de diferit, de ce durerea e alta? De ce simt ca trupul imi e imbibat pe dinauntru cu sangele scurs din ranile gazduite de el? Cuvinte...priviri inca vii...promisiuni...
Naivitatea de copil pe care o gazduiesc inca, m-a facut sa cred ca va fi diferit de data asa...de ce ar fi fost? e tot o " Ea"...doar ca are alta infatisare...si totusi...atat de frumoasa si o privire atat de senina, incat...m-a facut sa cred ca va fi diferit de aceasta data...de fapt mi-a parut a fi inger, nu femeie...
Purtat pe bratele dragostei si plutind prin Univers cu ea in gand am uitat sa cobor, pt cateva secunde macar, pe pamant si am ajuns sus , sus! cu ingerul meu in gand..cu ingerul meu prin trup, protejandu-l si traind cu el acolo cele mai frumoase povesti...
Of! dar cum se intampla ca povestile acestea, ale mele, la final sa se sparga in mii si mii de bucatele si de acolo sa iasa lucruri atat de urate? taioase? uite ca ingerul meu...era doar o "Ea"...dar ochii aceea...ar putea pacali pe oricine...si uite ca...ajuns acolo sus, in propriul Univers, cu ingerul meu purtat prin trup...m-am trezit cazut in gol.....si cadeam ...si cad in continuare...si..nu stiu cum se face ca ma tot lovesc in caderea mea de cate un cuvant, de cate o promisiune...de cate un zambet..de cate un "te iubesc" si "mi-e foarte dor de tine"....Astea ma fac sa sangerez...desigur...caci ingerul meu nu mi-ar face niciodata cunoscuta suferinta...stiu asta, caci mi-a promis-o!
E doar o intamplare ca acum sa fiu in cadere...Ea nu avrut sa ma raneasca...
hhhhmmmmmmmm....doar o parere...omul la tristete devine filosof si scoate ideile si gandurile ascunse pe care condeiul le asterne,la fericire e mult prea acupat sa se gandeasca la condei..si prefera sa imparta fericirea cu amicii sau persoane apropiate.tristetea nu o poti tari decat singur si asta pt ca doar u simnti tristetea ta.si vrei sa ramai u cu gandurile tale..asternute pe o coala alba..in serile intunecat de triste....deci tristetea naste filosofi.ai o latura artistica pe care stii sa o conturezi si sa o colorezi cu pikatele la lacrimi durere si suferinta.....in rest e doar infinit...sau incercarea de a gasi raspunsul la cea ce inseamna infinit...unde incepe si unde se termina tot...infinit e dureea si tristetea,supararea si oful...caci bucuriile sunt trecatoare si de scurta durata.
RăspundețiȘtergerefoarte frumos spus!
Ștergerefiecare se exprima la trsitete cum poate acesta e un mod frumos :)
RăspundețiȘtergereasa este, multumesc! :)
Ștergere